IN TIMP INVETI

Nu sunt prima persoana care posteaza pe blogul sau versurile urmatoare, dar profunzimea lor nu m-a lasat rece si sper sa nu va lase nici pe voi. In plus, se identifica atat de bine cu Fulg de Nea...

In timp inveti - J.L. Borges

Dupa un anumit timp,
omul invata sa perceapa diferenta subtila
intre a sustine o mana si a inlantui un suflet,
si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva
si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta
si asa, omul incepe sa invete...
ca saruturile nu sunt contracte
si cadourile nu sunt promisiuni,
si asa omul incepe sa-si accepte caderile
cu capul sus si ochii larg deschisi,
si invata sa-si construiasca toate drumurile
bazate in astazi si acum,
pentru ca terenul lui "maine"
este prea nesigur pentru a face planuri...
si viitorul are mai mereu o multime de variante
care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult,
pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui,
arde si calcineaza.
Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina
si-si impodobeste propriul suflet,
in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori,
si invata ca intradevar poate suporta,
ca intradevar are forta,
ca intradevar e valoros,
si omul invata si invata...
si cu fiecare zi invata.

Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva
pentru ca iti ofera un viitor bun,
inseamna ca, mai devreme sau mai tarziu,
vei vrea sa te intorci la trecut.

Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil
sa te iubeasca cu defectele tale,
fara a pretinde sa te schimbe,
iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti.
Iti dai seama cu timpul ca,
daca esti alaturi de aceasta persoana
doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.

Ajungi cu timpul sa intelegi
ca adevaratii prieteni sunt numarati
si ca, cel care nu lupta pentru ei,
mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat
doar de false prietenii.

Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie
pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza
e ceva ce poate face oricine,
dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.

Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten,
e foarte probabil ca niciodata prietenia lui
nu va mai fi la aceeasi intensitate.

Cu timpul iti dai seama ca,
desi poti fi fericit cu prietenii tai,
intr-o buna zi vei plange dupa cei
pe care i-ai lasat sa plece.

Cu timpul iti dai seama ca
fiecare experienta traita
alaturi de fiecare fiinta
nu se va mai repeta niciodata.

Cu timpul iti dai seama ca cel care
umileste sau dispretuieste o fiinta umana,
mai devreme sau mai tarziu va suferi
aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate,
ridicate la patrat.

Cu timpul inveti ca
grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca,
asta va determina ca in final,
ele nu vor mai fi asa cum sperai.

Cu timpul iti dai seama ca, in realitate,
cel mai bine nu era viitorul,
ci momentul pe care il traiai
exact in acel moment.

Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit
cu cei care iti sunt imprejur,
iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine
si acum s-au dus si nu mai sunt...

Cu timpul vei invata ca
incercand sa ierti sau sa ceri iertare,
sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor,
sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten,
dinaintea unui mormant nu mai are nici un sens.

Dar din pacate,
toate se invata doar cu timpul...