Ma-nalt, plutesc printre nori,
Eu, muritoare fara nume, ating soarele.
Ochii-mi nu stiu decat sa sclipeasca,
Buzele-mi sa rada, gandu-mi sa zboare,
Totul in mine e viata...
Pana cand iar de moarte-i lovita.
Un soare-nghetat, pe gheata-i alunec, printre nori, inapoi.
Incerc sa ma agat, dar e abur, desigur!
Ochii-i inchid, sclipirea e lacrima...
Buzele-mi sunt inclestate, rasul e suspin...
In al lui zbor spre soare gandul si-a frant aripile, s-a inecat in mare.
Ajunsa din nou pe pamant, in marea cea neagra e rece si vant...
Aud un sunet, ecoul unei inimi batand.
Nu e a mea, e moarta de mult...
Vad...o raza de soare, e soarele pe pamant!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu