PEDEAPSA

Picaturi fierbinti cad pe trupu-mi rece
Si singura-ntr-un parc pustiu
Te-as astepta chiar o eternitate de ar trece,
Dar poate ca e prea tarziu.

Printre picaturi ca te zaresc imi pare
Si-a ta chemare c-o ascult,
Dar nu esti tu, ci o himera trecatoare
A unei seri pierdute de demult.

Fiorul unei sperante moarte c-ai sa vii
Al meu suflet il strapunge-ncet, incet
Si mai raman un ceas sau doua, poate-o zi
In asta ploaie arzanda, pe tine sa te astept.

Dar asta-i rasplata crunta a unor temeri:
Pentru nimic sa trec prin foc doar eu,
Caci tu te-ai ars, dar nu de azi...de ieri
Si-ai presarat cenusa-n drumul meu.